Încet, încet ne apropiem de final... bătăile inimii redevin normale.... dispare orice senzaţie de plăcere atunci cand suntem împreună, nu ne mai pasă ce se va întâmpla cu celalat, nu ne mai întrebăm ce s-a întâmplat de nu ne sunăm zile întregi.
Oare unde a rămas acea iubire imensă pe care o simţeam nu cu mult timp în urmă... care părea să dureze o veşnicie?
Clipele petrecute împreună erau atât de speciale... nici măcar amintirea unei iluzii... unui vis împlinit nu ne mai provoacă plăcere. Ce s-a întâmplat?
Cu toate că poate -doar poate- rămâne o uşoară durere în suflet, conştienţi fiind de ceea ce se întâmplă, nici măcar nu ne luăm rămas bun... Distantandu-ne unul de celalat, fără măcar să ştim de ce, uităm de tot ce a fost frumos.... Împreună am trecut prin atâtea greutăţi şi, în acelaşi timp, împreună am simţit ce înseamnă cu adevărat a fi fericit...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu